Întrebarea este despre acest scaun, pus pe acest postament.”Catedra” episcopala, este o invenție ruseasca nouă, sau are rădăcini bizantine solide?
Dar până a vorbi despre el, trebuie să trecem puţin prin istorie:
1. Cuvântul "catedră" înseamnă SCAUN/TRON. În trecut, tronul principal al episcopului era în altar, la "locul înalt", numit aşa pentru că scaunul era înălţat destul de sus, încât episcopul era văzut pe deasupra Sfintei Mese. Alături, pe trepte mai joase, stăteau preoţii (în special la paremii, apostol şi omilie). Acest complex de scaune era numit "synthronon".
"Înscăunarea" unui noi episcop se făcea tot în acest scaun. În România, un scaun atât de înalt am văzut doar la Suceviţa.
2. Grecii au renunţat la acest synthron şi, în prezent, nici nu mai merg la "locul înalt" înainte de citirea Apostolului. Ca tron pentru episcop au inventat un scaun pe care-l pun, de regulă, în naos, lângă strana dreaptă şi acolo stă episcopul la priveghere şi la începutul Liturghiei, înainte de a intra în altar. Românii au preluat acest scaun, dar îl folosesc destul de rar, căci episcopul nu urcă niciodată în acest tron în veşminte şi nici măcar în mantie, pe când la greci (şi mai ales în Athos) este invers: dacă episcopul este doar în rasă, stă pe un scaun simplu şi numai dacă are mantie sau toate veşmintele, urcă în tronul principal. De multe ori ierarhii greci ţin şi predicile din acest tron (chiar dacă majoritatea sunt îndreptate direct spre altar, fără nici un unghi înclinat spre popor), iar ierarhii români ţin predica totuşi de pe solee (mai rar din amvon).
3. Încă în Bizanţ, unii ierarhii (începând cu Ioan Hrisostom) preferau să ţină omilia din amvonul din mijlocul bisericii, destinat iniţial doar citirilor şi ecteniilor diaconale. Uneori pe acesta se putea pune şi un scaun mobil, pentru ierarhii bătrâni. Astfel, treptat, syntronul îşi pierdea din destinaţie şi devenea o chestie pur simbolică.
După generalizarea catapetesmei în sec. IX-X, deja nimeni nu mai ţinea omilia din synthron, pentru că nu era nici văzut nici auzit. Între timp şi vechea formă de amvon dispăruse, de aceea predica se ţinea de pe solee sau dintr-un amvon lateral, suspendat pe perete (aşa cum se poate vedea în multe biserici româneşti).
4. (Abia acum răspund la întrebarea propriu-zisă:)
Ruşii nu au tron arhieresc în partea laterală a naosului (aşa cum vedem peste tot în Balcani), pentru că la momentul încreştinării lor, nu exista aşa ceva nicăieri, nici măcar la greci. În locul vechiului amvon central, a început să se folosească o scenă, ca episcopul să fie mai bine văzut (deşi el nu predică niciodată de pe această scenă, aşa cum făcea Hrisostom din amvon), iar scaunul se aduce pentru a se aşeza în timpul antifoanelor.
Şi la români, la începutul Liturghiei, episcopul stă în mijlocul bisericii (cum făceau şi bizantinii, dar nu mai fac grecii) şi chiar pun un scaun episcopului la antifoane, dar fără a avea această scenă, care se justifică doar pentru diacon, ca o imitaţie a amvonului, dar nu şi pentru arhiereu.
Deci, putem spune că această "catedră episcopală" are origini bizantine. Ea a apărut în Biserică simultan şi în paralel cu tronul arhieresc de la greci (prin sec. 14-16) - ambele ca alternative ale vechiului synthron, completat funcţional prin amvon.
5. Totuşi, trebuie să recunoaştem că scena aceasta nu are nici o funcţie practică, mai ales că ruşii nu practică "înscăunarea/instalarea" ierarhilor în nici un fel, ci doar pe cea a patriarhului şi a mitropolitului de Kiev care, apropo, are loc pe scaunul de la "locul înalt".
Iar dacă episcopul asistă la slujbă fără să slujească, atunci el stă în altar, pe un scaun în spatele catapetesmei şi dă "Pace tuturor!" dintre sfintele uşi, nu din tron cum fac grecii şi uneori românii.