Ar trebui să se citească în mănăstiri în toate Posturile sau cel puţin în cel Mare, dar nu se citesc, practic, niciodată. Acolo unde este râvnă pt mai multă rugăciune, în Athos, de exemplu, se preferă "Doamne, Iisuse...", iar acolo unde nu este această râvnă, ori se lucrează, ori se doarme...În ce posturi se fac mijloceasurile?
Ceasul IX ar trebui să se facă în pridvor, iar Vecernia mică se începe obligatoriu cu binecuvântare, mai ales că Vecernia Mare din cadrul Privegherii nu va avea binecuvântarea specifică ei, ci pe cea a Utreniei: "Slavă, Sfintei..."Dacă ceasul IX se uneşte cu vecernia mică, se mai dă binecuvântare la vecernia mică sau se zice direct "Veniţi să ne închinăm ..." precum se face la ceasul VI unit cu ceasul III? Se subînţelege că va urma priveghere mai târziu, din moment ce s-a făcut vecernie mică în biserică.
3 (mari) + 12 (mici) + 1 (mare) = 16.Care sunt cele 16 metanii rânduite ce se fac la ceasuri în afara Postului Mare?
Sigur că se citeşte. Nu ar avea de ce să nu se citească.În Postul Mare se citeşte sau nu se mai citeşte "Cel ce în toată vremea ... "?
Da: 3 mari, 12 mici şi încă una mare.inteleg ca cele 16 metanii inseamna "Doamne si stapanul ..."?
in afara Postului mare se fac cele 16 metanii?4. Care sunt cele 16 metanii rânduite ce se fac la ceasuri în afara Postului Mare?
În studiul meu de istorie a tipicului. Îl găsiţi pe net.unde as putea citi amanunte despre "actiunea" din sec 19?
Aţi înţeles greşit. Defapt eu nici nu am înţeles ce "v-a venit" dvstră să înţelegeţi!daca cele 16 metanii nu tin de post, ci de aliluia, rezulta ca posturile aduc "aliluia" peste zilele "dumnezeu este domnul" vrand nevrand? asa mi-a venit!
Nu, că nu are nici un rost.Obednita daca trebuie pusa atunci cand facem Liturghie?
DaDupa Ceasul 6 incepe Liturghia?
DaVEcernia incepe cu ceasul 9 ?
DaAdica odata cu ceasul IX se termina ziua liturgica precedenta si incepe urmatoarea zi liturgica?
La manastirea Bogdana, din Radauti, se citesc in timpul Postului Mare. Asta e o certitudine!Ar trebui să se citească în mănăstiri în toate Posturile sau cel puţin în cel Mare, dar nu se citesc, practic, niciodată.În ce posturi se fac mijloceasurile?
Nu toate slujbele ce se fac in insiruire sunt "unite"; unele sunt doar succesive. De exemplu: in unele locuri ceasurile I, III si VI se citesc dimineata inainte de liturghie. Dupa ceasul I se da binecuvantare.Dacă ceasul IX se uneşte cu vecernia mică, se mai dă binecuvântare la vecernia mică sau se zice direct "Veniţi să ne închinăm ..." precum se face la ceasul VI unit cu ceasul III?
Intrebarea asta nu stiu unde ar putea sa-si aiba originea. De unde nedumerirea? Se sugereaza undeva cum ca nu s-ar citi?În Postul Mare se citeşte sau nu se mai citeşte "Cel ce în toată vremea ... "?
Acele limite s-au întins cam prea mult. Ce caută Pavecerniţa înainte de cină, sau Ceasul al VI-lea (amiaza !) înainte de răsăritul soarelui ?Cât priveşte orele, totul scrie în Tipic, dar există şi o anumită libertate (bineînţeles în limite), care-i permite celui mai mare să fixeze orele pt fiecare Laudă.
Nu este chiar aşa. Dacă numărul 7 ar însemna totalitatea timpului, atunci de ce nu s-au mulţumit cu el monahii achimiţi, ci au alcătuit 24 de laude (şi avem şi azi 24 de scurte rugăciuni pentru orele zilei şi ale nopţii) ? Avem mărturii patristice pentru cele 7 Laude:Biserica (atât cea văzută, cât şi cea nevăzută) Îl laudă pe Dumnezeu neîncetat, iar acest număr de 7, anume aceasta înseamnă. Sistemul de 7 Laude, în forma care îl cunoaştem astăzi este destul de târziu şi s-a generalizat datorită Sf. Simeon al Thesalonicului (†1429)…
Asta depinde de fiecare. De exemplu în Athos, dar şi în multe alte mănăstiri, inclusiv aici unde sunt eu, Pavecerniţa este obligatoriu după cină. Cu Ceasul VI e o problemă mai complicată, dar nici aici nu tb să privim foarte îngust şi în literă problema.Acele limite s-au întins cam prea mult. Ce caută Pavecerniţa înainte de cină, sau Ceasul al VI-lea (amiaza !) înainte de răsăritul soarelui ?Cât priveşte orele, totul scrie în Tipic, dar există şi o anumită libertate (bineînţeles în limite), care-i permite celui mai mare să fixeze orele pt fiecare Laudă.
Într-adevăr nu e atât de simplu, dar nici nu aşa cum spuneţi dvstră. Cred că n-o să vă supăraţi, dar orice liturgist SERIOS, citind cele de mai jos se amuză din plin.Nu este chiar aşa.Biserica (atât cea văzută, cât şi cea nevăzută) Îl laudă pe Dumnezeu neîncetat, iar acest număr de 7, anume aceasta înseamnă. Sistemul de 7 Laude, în forma care îl cunoaştem astăzi este destul de târziu şi s-a generalizat datorită Sf. Simeon al Thesalonicului (†1429)…
Despre achimiţi ştim f.puţin, iar numele lor nu tb să ne ducă în eroare. Iar cât priveşte 24 de rugăciuni scurte, le găsiţi la rugăciunile de dimineaţă sau de seară (în funcţie de ediţie) şi sunt atribuite Sf. Ioan Gură de Aur. Oare acelea ce mai reprezintă?Dacă numărul 7 ar însemna totalitatea timpului, atunci de ce nu s-au mulţumit cu el monahii achimiţi, ci au alcătuit 24 de laude (şi avem şi azi 24 de scurte rugăciuni pentru orele zilei şi ale nopţii) ?
Sigură că da...Avem mărturii patristice pentru cele 7 Laude
Fix despre 7 Laude merge vorba.Suntem datori să facem cu rînduială toate cîte ne-a poruncit Stăpînul. El a poruncit în ce loc şi prin cine să fie săvîrşite jertfele şi liturghiile, nu la întîmplare şi fără rînduială, ci la timpurile şi orele stabilite. Clement Romanul, Epistola I Corinteni
Totul e bine şi frumos. Totuşi Sf. Vasile enumeră doar 6 Laude, iar toate celelalte izvoare din timpul său vorbesc de 4-5 Laude.Nu se cade a nesocoti ceasurile de rugăciune pe care le-am găsit de trebuinţă, căci fiecare dintre ele în chip deosebit ne aminteşte de darurile ce ni se dau de la Dumnezeu…. Dar fiindcă David glăsuieşte : de şapte ori pe zi te-am lăudat, pentru judecăţile dreptăţii Tale, să ne fie şi nouă aceasta ca lege, pentru curgerea fiecărei zile: de şapte ori să-l lăudăm pe Dumnezeu. ...Aceia care s-au hotărît să vieţuiască întru slava lui Dumnezeu şi a Hristosului Său nu trebuie să dispreţuiască nici unul dintre timpurile arătate. Sf. Vasile cel Mare - Pravila pentru monahi, cap. 37
Sigur că da... Şi de ce astăzi Ceasul I nu este Laudă (separată) pt a împlini numărul de 7, ci este unită cu Utrenia pt a nu fi 8, iar Obedniţa este scoasă pt a nu ajunge chiar la 9.Rînduiala Ceasului I a fost statornicită ca prin ea să se împlinească numărul de şapte al laudelorlui Dumnezeu puse de David...căci adăugînd aceasctă slujbă la cele ce s-au pomenit pînă acum, noi de şapte ori ne vom aduna la rugăciune şi în acest chip de şapte ori pe zi vom aduce laudă Domnului. Sf. Ioan Casian, Rînduiala traiului comun al monahilor III, 4
Off, cât de uşor vorbim de "tradiţia sfinţilor"...Sf. Simeon al Tesalonicului extinde sistemul la 9 laude, pentru a-l reduce de fapt la 3, corespunzînd serii, dimineţii şi amiezii. Dar nici măcar această simplificare nu s-a păstrat, ci s-a redus la un ciclu de seară şi la unul, mai lung, de dimineaţă. Din considerente utilitare, ce nu au nimic în comun cu Tradiţia sfinţilor. Poate să spună cineva de ce ?
Dacă nu aţi fi un liturgist serios, nu aş petrece cîteva ore pe săptămână pe forum sau citind studiile sfinţiei voastre. Şi totuşi, ce este de rîs la următoarele chestiuni ?orice liturgist SERIOS, citind cele de mai jos se amuză din plin.
Există un pasaj în care el enumeră 6 Laude şi spune că, împărţind Lauda de amiază în 2 părţi, se împlineşte numărul de 7, căruia îi dă valoare de lege.Totuşi Sf. Vasile enumeră doar 6 Laude
Însă ce i-a determinat să renunţe la o practică veche de peste 14 secole ? Turcocraţia (aşa cum aţi scris într-un studiu, n-am reuşit să-l găsesc acum) ? Iluminismul ? Colectivizarea ? Să fim serioşi ! Şi, oricum, toate acestea au trecut.îngust şi în literă
să rămînem cu Vecernia şi Utrenia, şi cu ce vaNu cred că tb să ne ţinem prea multe de litere şi numere.
. Nu ar fi mai cinstit ?depinde de fiecare
Ei, poveşti. Cel puţin în sec. IX bizantinii nu puneau în parohii (şi chiar în mănăstiri de la Paşti până la Cincizecime Ceasurile), ci doar Vecernia, Utrenia şi Liturghia. Cercetaţi mai bine Tipicul Marii Biserici şi tradiţia monahală studită (aproape sigura valabilă în mănăstirile din Bizanţ până în sec. 13)....această practică a fost ţinută de monahi din sec. IV pînă către sec. XVII. Aşa au privit ei problema...
Înapoi la “Laudele bisericeşti. Istorie şi rânduială”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 4 vizitatori