Dacă așa stau lucrurile, în bisericile de mir nu ar mai trebui să se binecuvinteze niciodată pâine și vin, ceea ce, evident, nouă nu ne convine.trebuie să precizăm că „binecuvântarea pâinilor” nu
poate fi făcută atunci când Vecernia Mare se face separat de Utrenie, dar
nici atunci când Privegherea este foarte scurtă, iar după ea se serveşte cina.7
În acest caz, binecuvântarea pâinilor şi a vinului este lipsită de sens, şi
sfidează chiar logica acestei rânduieli deloc formale sau simbolice
De ce? Din cauza pomelnicelor şi a sticlelor de ulei?Dacă așa stau lucrurile, în bisericile de mir nu ar mai trebui să se binecuvinteze niciodată pâine și vin, ceea ce, evident, nouă nu ne convine.
Corect.De când am citit studiul sf. vs. despre Priveghere, nu am mai făcut deloc ”privegheri”, decît în noaptea de Anul Nou (de la ora 21 pînă la ora 0.15), ca să îngădui credincioșilor să vină la Liturghie un pic mai târziu de Sf. Vasile.
Aşa da...M-am gîndit însă că ar fi bine să continui să fac Vecernia cu Litie și cu binecuvântarea pâinilor în ajunul praznicelor împărătești (spre a le scoate cumva în evidență), învățîndu-i treptat pe oameni să mănânce înainte de slujbă, la sfârșit să ia pâine cu vin iar apoi să nu mai mănânce nimic pînă după Liturghie.
Destui colegi au nevoie și de acestea, dar eu mă refeream la la caracterul foarte popular al acestei Litii cu binecuvîntare.presviter scrie:Dacă așa stau lucrurile, în bisericile de mir nu ar mai trebui să se binecuvinteze niciodată pâine și vin, ceea ce, evident, nouă nu ne convine.
De ce? Din cauza pomelnicelor şi a sticlelor de ulei?
De acord.Așa că mai bine ne folosim de ce avem și aprofundăm subiectul.
1. De ce totuși în Biserica Rusă se pune această rugăciune (”Mântuiește, Doamne, poporul Tău...”) chiar și în aceste cazuri?După Tipic, ea se pune la Utreniile din duminici și cele cu Polieleu de peste săptămână, dacă nu s-a făcut Litie. Deci ca să fie mai clar, atunci când avem Evanghelie la Utrenie, dar nu a fost Litie, o punem, iar dacă a fost Litie, nu o mai repetăm...
Pentru că unii se gândesc că nu-i păcat să repeţi ceva, dar e mare păcat să scoţi. De aceea mai bine repeţi. Acesta este însă un principiu tare simplist şi ritualist.De ce totuși în Biserica Rusă se pune această rugăciune (”Mântuiește, Doamne, poporul Tău...”) chiar și în aceste cazuri?După Tipic, ea se pune la Utreniile din duminici și cele cu Polieleu de peste săptămână, dacă nu s-a făcut Litie. Deci ca să fie mai clar, atunci când avem Evanghelie la Utrenie, dar nu a fost Litie, o punem, iar dacă a fost Litie, nu o mai repetăm...
Rugăciunea "Stăpâne, Mult-Milostive" nu se pune la Utrenie, ci doar "Mântuieşte, Dumnezeule...". Aceasta poate fi numită o formă presucrată a Litiei (care înseamnă rugăciune insistentă), dar, bineînţeles, fără binecuvântarea pâinilor şi a vinului.Este legat cumva acest lucru de transferarea rânduielii ungerii cu ulei după otpustul Utreniei (care include și rugăciunea de la sfârșitul Litiei ”Stăpâne, Mult-Milostive, Doamne...”) în momentul citirii Canoanelor?
Ne puteți detaila despre această Litie din cadrul Utreniei?
Am vrut să zic (presupun) că rușii, transferând rânduiala ungerii cu ulei în timpul Canoanelor, au dus cu sine și rugăciunea ”Stăpâne, Mult-Milostive” (din rânduiala respectivă), pe care au înlocuit-o cu ”Mântuiește, Doamne”.Posibil să nu vă fi înţeles corect întrebările Dvstră.
Nu, nu. Rugăciunea "Stăpâne, Mult-Milostive" n-a fost niciodată la mijlocul Utreniei şi nici n-avea cum să fie, pentru că este una de plecare a capetelor şi de regulă are sens de concediere. La jumătate de Utrenie nu poate avea loc vreo concediere.Am vrut să zic (presupun) că rușii, transferând rânduiala ungerii cu ulei în timpul Canoanelor, au dus cu sine și rugăciunea ”Stăpâne, Mult-Milostive” (din rânduiala respectivă), pe care au înlocuit-o cu ”Mântuiește, Doamne”.
În primul rând nu-i dublare. Se pune ori una, ori alta. Asta spune Tipicul. Iar cât priveşte partea istorică, la moment nu ştiu să vă dau un răspuns exact. Am doar nişte presupuneri.De aceea am și rugat să ne oferiți mai multe detalii despre Litia din cadrul Utreniei. De când și de unde apare ea aici? De ce această dublare?
Vor fi importante atunci când le voi putea fundamenta. Şi tot atunci le voi spune...Puteţi să ne împărtăşiţi şi nouă aceste presupuneri? Sunt şi ele importante.
Nu-i adevărat. Aşa ceva la Vecernia Mare (simplă) nu se cântă. Se cântă la "binecuvântarea pâinilor" şi numai dacă aceasta are loc. Deja versetul la care se opreşte psalmul are, bineînţeles, legătură cu săturarea (mai mult duhovnicească) a celor prezenţi la Priveghere.De ce la Vecernia Mare se cântă jumătate din Psalmul 33 (până la stihul: ”Bogații au sărăcit și au flămânzit...”)?
Aveți în vedere că după acest verset se iau pâinea și vinul care au fost binecuvântate, apoi se continuă cu Psalmul până la sfârșit?Deja versetul la care se opreşte psalmul are, bineînţeles, legătură cu săturarea (mai mult duhovnicească) a celor prezenţi la Priveghere.
Eu n-am spus aşa ceva. Ba chiar am arătat într-o postare recentă că pâinea şi vinul se iau în timpul citirii Catismei sau chiar a Prologului dintre Vecernie şi Utrenie. Psalmul se întrerupe acolo pentru că el a fost cântat numai de dragul primelor versete, culminând cu "Bogaţii au sărăcit".Aveți în vedere că după acest verset se iau pâinea și vinul care au fost binecuvântate, apoi se continuă cu Psalmul până la sfârșit?
Are dreptate! Şi până la Nikon aşa se făcea în toată Rusia, apoi s-au luat după greci, care pierduse deja vechiul sens.Părinte Petru ce părere aveţi despre afirmaţia preotului Serghei Vaniukov (autorul cărţilor "Богослужебные указания"): "Stăpâne, Mult-Milostive..." de la sfârşitul Litiei este de fapt Otpustul acestei slujbe (ca şi în cazul Pavecerniţei Mari) şi ar trebui rostită cu faţa spre apus (popor)?
Părinte, totuşi, de fiecare dată când se face priveghere în mănăstirile din Athos, am văzut că pâinea şi vinul binecuvântat se dă dimineaţa, după sfârşitul Liturghiei şi după ce s-a luat anafura şi agheazma - nicidecum la sfârşitul Vecerniei, în timpul citirii cuvântului, sau la Utrenie, în timpul citirii Psaltirii - după care se merge la trapeză pentru masă. Cum explicaţi aceasta?b) după mâncarea pâinii şi vinului binecuvântat să nu se mai mănânce... Altfel acestea nu au vreun rost nici chiar seara. Dimineaţa nici nu mai zic...
Nu de fiecare dată, ci numai o anumită parte a anului. Tipicul prevede ca în perioada când nopţile sunt mai scurte şi privegherile încep mai târziu, pâinea binecuvântată să se dea după Liturghie şi aceasta pentru că momentul la care ar trebui să fie dată se întâmplă după miezul nopţii.de fiecare dată când se face priveghere în mănăstirile din Athos, am văzut că pâinea şi vinul binecuvântat se dă dimineaţa, după sfârşitul Liturghiei şi după ce s-a luat anafura şi agheazma - nicidecum la sfârşitul Vecerniei, în timpul citirii cuvântului, sau la Utrenie, în timpul citirii Psaltirii - după care se merge la trapeză pentru masă. Cum explicaţi aceasta?
Înapoi la “Laudele bisericeşti. Istorie şi rânduială”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 1 vizitator