ducând "logica" asta mai departe, trebuie să spună " ... sfântului tău" că ceilalţi sfinţi (din care majoritatea nu se vor împărtăşi din ... smerenie la liturghie) au apucat să intre deja în biserică. oooops!Deşi expresia nu este totdeauna bine înțeleasă (mai ales la punctul 2, cu privire la căldură - ζεον), cred că Liturghierele româneşti au tradus bine: "sfinţilor tăi / sfintelor tale".
Să o luăm în ordinea în care aţi întrebat.
1. Se referea cândva la creştinii care intrau în biserică, iar acum la clerici. Deci trebuie tradus la masculin. ( Apare întrebarea ce trebuie să spună preotul când slujeşte singur?)
ok. respectăm libertatea de opţiune. se pot tipări două feluri de liturghiere, unul masculin şi altul feminin. joke!!!!2. Sensul este confuz. Se poate traduce şi cu masculin şi cu feminin. Contrar traducerii româneşti, eu aş opta parcă mai mult pt feminin.
să le luăm pe rând. ce e unirea vinului cu apa şi ce e amestecarea vinului cu apa?3. Se referă la unirea (nu amestecarea - !) vinului cu apa,
părinte,Nu este vorba de nici o binecuvântare a potirului aici, greşiţi amarnic.
Ὅτι οὐ χρὴ σφραγῖδα ποιεῖν ἐν τῇ εὐχῇ τοῦ σκευοφυλακίου ἐπὶ τὸ ἅγιον ποτήριον.Potirul se binecuvântează doar la Epicleză, iar Canonul 12 al Sf. Nichifor al Constantinopolului interzice în mod expres binecuvântarea potirului la prothesis.
Eu consider că, în genere, această expresie trebuie să dispară din acest moment.ducând "logica" asta mai departe, trebuie să spună " ... sfântului tău" că ceilalţi sfinţi (din care majoritatea nu se vor împărtăşi din ... smerenie la liturghie) au apucat să intre deja în biserică. oooops!expresia se referea cândva la creştinii care intrau în biserică, iar acum la clerici. Deci trebuie tradus la masculin. ( Apare întrebarea ce trebuie să spună preotul când slujeşte singur?)
corect?
Eu m-am referit tocmai la faptul că a fost tradus şi într-un fel şi în altul. Părerea mea e că aici nu e vorba despre "căldura credinţei sfinţilor", ci despre "căldura credinţei sfintelor (Taine)", chiar dacă nici într-un caz, nu e clar la ce se referă această "căldură". Există un studiu amănunţit al lui A. Sluţkiy (în limba rusă) care arată că acest rit a suferit atât de multe modificări încât este greu să-ţi dai seama ce sens a avut el la început.ok. respectăm libertatea de opţiune. se pot tipări două feluri de liturghiere, unul masculin şi altul feminin. problema e alta, părinte drag! ce aveau în cap oamenii care au scris textele astea? aveau în cap sfintele sau sfinţii? să nu-mi spui că aveau în cap şi unele şi altele2. Sensul este confuz. Se poate traduce şi cu masculin şi cu feminin. Contrar traducerii româneşti, eu aş opta parcă mai mult pt feminin.
să le luăm pe rând. ce e unirea vinului cu apa şi ce e amestecarea vinului cu apa?
Traducerea corectă a substantivului ενωσιν este „unire” (la Dosoftei: "uniciune") şi nu „amestecare”, cum greşit au tradus cei mai mulţi, inclusiv Antim Ivireanul (cf. fila 55). Unirea vinului şi a apei (mai ales în contextul controverselor hristologice cu armenii) a fost înţeleasă ca simbolizând unirea celor două firi în persoana lui Hristos, care se unesc fără să se amestece [Sinodul al IV-lea Ecumenic]. (Vezi Pr. Prof. Dr. Dumitru STĂNILOAE, Spiritualitate şi Comuniune în Liturghia Ortodoxă, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1986, p. 121.)
iar...Ὅτι οὐ χρὴ σφραγῖδα ποιεῖν ἐν τῇ εὐχῇ τοῦ σκευοφυλακίου ἐπὶ τὸ ἅγιον ποτήριον.
"Pecete", aşa cum a tradus şi Floca, aici are sensul de binecuvântare. De aici se pot înţelege 2 lucruri:"Că nu trebuie a face pecete la rugăciunea din skevofylakion peste Sf. Potir"
Trebuia să te uiţi şi la Sf. Dosoftei, în traducerea de la 1679.M-am uitat într-un liturghier şi am văzut asta. aşa fac toţi ortodocşii din românia. nu-i aşa?
Atunci, tot bor-ul greşeşte, nu?
Ştiţi cum a fost tradus acest text în ultima ediţie a Liturghierului românesc? Numai să nu plângeţi, că de râs n-o să vă pot opri.Εὐλογημένη ἡ ζέσις τῶν ἁγίων σου...
Drept că acest termen - "ardoare", este pus în paranteză, după tradiţionalul "căldura" (şi numai la Liturghia Sf. Ioan, nu şi la cea a Sf. Vasile), dar, iată ce instrucţiuni ne dau redactorii acestui Liturghier:Binecuvântată este [...] ardoarea sfinţilor Tăi, Doamne...
Ce părere aveţi despre această inovaţie? Vi se pare potrivit termenul? Despre ce fel de "căldură" e vorba aici şi la ce se referă ea?anumite corecturi [...] s-au trecut doar în paranteză, ca propuneri pentru liturghisitori, să hotărască dacă sunt greu de acceptat sau nu.
E vorba despre apa caldă, despre ce mai poate fi vorba?raspund: nu stiu despre ce fel de caldura este vorba. nu stiu la ce se refera termenul exact. despre ce caldura este vorba?
vazandu-va nedumerirea m-am gandit ca trebuie ca nu este asa simplu. de aceea am zis ca nu stiu. deci, despre ce alta caldura ar putea fi vorba?
Ce părere aveţi despre această inovaţie? Vi se pare potrivit termenul? Despre ce fel de "căldură" e vorba aici şi la ce se referă ea?
Credeţi-mă, e o dilemă şi pt mine, chiar dacă am unele păreri... Haideţi să o discutăm împreună!
Văzând că textul din Ieratikonul grecesc are în contunuarea acesti binecuvântări simpla formulă: "Căldura Sf. Duh", totul mi s-a limpezit. "Sfinţii" şi "credinţa lor" nu au aici nici o treabă... E vorba despre apa caldă, care simbolizează prezenţa şi lucrarea dătătoare-de-viaţă a Sf. Duh.deci, despre ce alta caldura ar putea fi vorba?
Aşa apare în vechile Ieratikoane greceşti şi Slujebnice slavoneşti. În prezent doar Ieratikonul athonit păstrează această formulă simplă: "Căldura Sfântului Duh. Amin".- Binecuvântată este căldura Sfintelor Tale [Taine], Doamne, acum și pururea şi în vecii vecilor. Amin
- Căldura Sfântului Duh. Amin.
Înapoi la “Dumnezeiasca LITURGHIE. Istorie, rânduială şi explicare”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 4 vizitatori