Exista, desigur, si alte cazuri mai complicate decat cel pomenit de sf. vs.Subiectul este într-adevăr foarte complicat. Aş vrea să scriu un articol la această temă, dar încă trebuie să mă documentez. Ar fi bine însă să punctăm împreună nişte idei. Iată ce-mi vine acum la moment:
În Basarabia sunt mai mulţi preoţi care nu înmormântează pe cei care au murit de beţie sau în curvie, dar şi pe cei care nu s-au împărtăşit măcar o dată pe an. Cunosc cazuri concrete şi, când a fost nevoie, le-am luat apărarea acelor preoţi.-inafara sinucigasilor si a incineratilor, cine a mai fost ingropat fara slujba pana acum ?
Eu sper ca lucrurile acestea să fie înţelese şi aprobate chiar de ierarhie. Oamenii oricum nu înţeleg ce se citeşte şi se cântă acolo. Ei vor să vină preotul la înmormântare, doar ca să nu-i râdă satul şi să-şi îmbete conştiinţa, dar nu pentru altceva.-cum ar putea un preot sa dea socoteala in fata ierarhului pt un astfel de refuz (cel putin in BOR) ?
-iar in cazul simplificarii slujbei, cine s-ar incumeta sa slujeasca pe noua varianta fara sa fie binecuvantare ?
Nu-i chiar aşa. Iar faptul că jertfa la biserică nu trebuie primită chiar de la orice oligarh/baron local, asta-i o altă problemă dureroasă.-conform celor propuse de sf. vs., marea majoritate a ctitorilor si a binefacatorilor bisericilor noastre ar fi pusi in groapa fara vreo slujba.
Si noi sperăm, dar nu prea se văd semne de acest fel. Mai degrabă rămân valabile spusele sf. vs. de anul trecut:Eu sper ca lucrurile acestea să fie înţelese şi aprobate chiar de ierarhie.
Cred că vorba „despre morți, numai de bine„ a prins rădăcini adânci în Biserică, și nimeni nu se încumetă să le taie azi. De unul singur chiar ar fi imposibil.Cred că doar în diaspora poţi implimenta unele practici sănătoase. În toate ţările ortodoxe schizofrenia e prea mare, iar compromisurile sunt prea multe.
În altă vreme umblînd Sfîntul Andrei prin cetate a văzut de departe un mort care era dus la groapă şi omul acela era foarte bogat şi mulţime de popor mergea după dînsul, cu multe lumînări şi cu tămîie, iar clericii cîntau pe lîngă el obişnuitele cîntări ale îngropării şi plîngere multă de la ai săi se auzea. Iar sfîntul vedea, ca înainte văzătorii, ce se petrecea la mortul acela şi a stat privind şi, deodată, a început a nu se mai simţi pe sine mult timp. Şi iată, a văzut o mulţime de arapi mergînd înaintea lumînărilor şi strigau: "Amar lui, amar lui". Şi ţineau nişte saci în mîini şi turnau cenuşă pe oamenii care mergeau împrejurul mortului. Iar alţii de bucurie şi de veselie jucau şi rîdeau fără de ruşine, ca nişte neruşinate desfrînate, alţii urlau ca şi cîinii, iar alţii guiţau ca porcii, căci al lor era mortul acela. Alţii mergeau în jurul lui şi îl stropeau pe mort cu apă rău mirositoare, iar alţii prin văzduh zburau împrejurul mortului şi miros urît ieşea din trupul acelui păcătos. Iar alţii din urmă mergeau plesnind cu mîinile şi cu picioarele şi zgomot mare făceau, batjocorind pe cei ce cîntau şi aşa grăiau între dînşii: "Să nu vă dea vouă Dumnezeu, nici unuia, ca să vedeţi lumina, ticăloşilor creştini, căci cîntaţi unui cîine: "Cu sfinţii odihneşte sufletul lui" şi încă robul lui Dumnezeu îl numiţi pe acesta, care este vinovat de toată răutatea".
Nu mi se pare chiar atât de "Sfântă" tradiţia asta şi, în sine, ideea mi se pare aberantă, bazată pe apocrife.Am scanat o pagina din cartea Viata Maicii Domnului unde apare o relatare din Sf. Traditie precum ca in fiecare an timp de cincizeci de zile sufletele sunt eliberate din iad. Imi puteti spune mai multe? Cum comentati acest lucru? Eu, sincer, nu am mai intalnit nicaieri scris asa ceva. Pagina respectiva am incarcat-o ca sa o cititi si dvs.
Dacă nu sunt mulţi, se pot pomeni toţi tare, dar dacă sunt mulţi, atunci ctitorii şi cei recent adormiţi - tare, iar restul în taină.La sâmbetele morților, mai ales la Moșii de iarnă și la cei de vară, cum este corect să se pomenească răposații? În taină sau cu voce ?
La Utrenie! De fapt aceasta ar trebui să fie făcută toată noaptea, ca o priveghere şi anume acest cuvânt şi înseamnă "Pannychis", de unde "Panihida" noastră.La Utrenie, la Liturghie sau după Liturghie?
Clar că nu-i obligatoriu. Iar treaba cu "sfinţirea crucii" la mormânt este o inovaţie modernă. Uneori, scopul comercial al acestui obicei este chiar foarte evident.Este obligatoriu sa mergi cu preotul la cimitir la parastasul de 40 de zile,daca crucea de piatra este comuna si a mai fost sfintita?
Înapoi la “SFINTELE TAINE şi IERURGIILE: istorie, rânduială şi explicaţii”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 3 vizitatori