Luca 23:38 , Fapte 21:40 , Fapte 26:14, Apoc 9:11, Apoc 16:16 .
Nici macar nu ati citit versetele alea.De ce a fost scris pe crucea lui Hristos in Greceste , Latineste si Ebraica daca Aramaica, nu Ebraica era inteleasa si vorbita in poporul evreu? Toate referintele alea mai sus mentionate spun "in ebraica/evreieste" . Aceiasi a fost limba si in care Iisus a comunicat cu Pavel dupa citatele de mai sus, s.a.
Ei, am citit cum să nu, dar se pare că ne cramponăm de aceeaşi confuzie care am mai explicat-o eu. Noua limbă împropriată, aramaica( dialectul aramaic) este numită tot ebraică, după numele evreilor care o foloseau, de unii scriitori cum ar fi Papias si Irineu al Lyonului...şi alţii, cel puţin aşa spun istoricii.
Ori noi numim limba ebraică limba care se vorbea înainte de captivitatea babilonică şi de aici neînţelegerea. Luăm un exemplu simplu, deschid Biblia, versiunea Bartolomeu Anania, la Capitolul indicat de dvs Fapte 21 40 şi acolo găsesc următorul verset:
Şi dându-i-se voie, Pavel, stând în picioare pe trepte, a făcut poporului semn cu mâna. Şi făcându-se mare tăcere, a vorbit în limba evreiască*, : În locul asteriscului are o notă( nota 2). În această notă ÎPS Bartolomeu spune: De fapt , în aramaică, ebraica propriu-zisă nu mai era vorbită de la întoarcerea Evreilor din captivitatea babilonică.
Această regulă este valabilă şi pentru celelalte versete selectate de dvs în care se spune că au fost adresări în ebraică.
Şi aceasta nu este părerea d-lui ci una consensuală, unanim acceptată şi cunoscută în mediul istoric, teologic.
Evident textul mai este discutabil în privinţa unor exprimări cum ar fi :Matei 27:46 sau Marcu 15:34, în care se pare că Mântuitorul a folosit ebraica, originală. Text argumentat gramatical, dar şi ca dovadă că Mântuitorul nu a fost înţeles.
Dar eu nu vreau să vă contrazic numaidecât, eu spun ce ştiu. Dacă dvs aveţi alte informaţii care depăşesc cunoştinţele noastre actuale de prin facultăţi, sunteţi bine-venit să ni le împărtăşiţi, numai că trebuie argumente mai serioase, nu doar câteva ipoteze din mediul protestant American, care nu ştiu de ce ar fi mai credibile decât cele ale noastre clasice şi istorice, cu atât mai mult că nici ei nu se înţeleg în privinţa concluziilor.
Le-am citit, înafară de concluzii parţial greşite, restul informaţiilor sunt bune , dar cam slab argumentate. Oricum cercetătorii nu se înţeleg între ei în privinţa concluziilor, părerile sunt împărţite.
A se vedea şi
aici şi
aici.
Din contra, am spus ca a fost ceea ce este cunoscuta in engleza " Ebraica Clasica" si nu VECHE. Dar am spus ca a fost Ebraica si nu cum incercati dumneavoastra sa dezinformati spunand ca a fost aramaica.
Ei bine, am spus ,veche, ca să se înţeleagă că este limba proto-cananeiană. Sau ebraica originală, care bineînţeles şi ea a avut o evoluţie, dar s-a vorbit până la captivitatea babilonică, apoi parţial şi restrâns, până la dispariţie definitivă.
Nu am citit multe despre acest lucru, dar in cazul acesta imi puteti spune care sfinti parinti mentioneaza episodul din Fapte 8 prima data si cand ?
Păi nu despre Fapte e vorba ci Evanghelia lui Ioan Cap 8 vs 3-11. Femia Adulteră.
În partea de est pasajul lipseşte din cele mai vechi versiuni siriace şi din cele mai bune mms siriace, la fel lipseşte din versiunile sahidice şi sub-achmimic. Şi din cele mai vechi manuscripte bohairice.
Unele mms armene şi cea mai veche versiune giorgiană o omit.
Conform unei note din ediţia Zohrab, a versiuni armene, doar în 5 din cele 30 de mms apare adausul găsit în mms Latine.
În unele mms armene apare ca o secţuine separată la sfârşitul Evangheliei, iar în alte mms, este găsit după cap 7,vs 52, şi de obice incadrată între asteriscuri sau alt simbol, dar în 6 din cele mai vechi mms este omis cu totul din ambele locuri.
În vesiunea giorgiană lipseşte din mms: Adysh( 987), Opiza( 913) , Tbet( 995).
În vest pasajul lipseşte din versiunea gotică şi din câteva mms din latină veche.
Nici un părinte grec până la Eftimie Zigaben( sec12) nu comentează pasajul. Şi Eftimie declară că cele mai bune copii ale Evangheliei, nu-l conţin.
Un alt argument ar fi stilul şi vocabularul pericopei care diferă notabil de restul Evangheliei a patra. Şi care întrerupe secţiunea de la Cp 7,vs 53- Cap 8 ,vs 12.
Evident că pasajul a obţinut o valoare istorică şi a circulat ca un element al tradiţiei orale în părţile Biserici din vest şi care ulterior a fost încorporat în variate manuscrise din diverse locuri.
Pericopa nu a fost tot timpul în acelaşi loc în Evanghelie.
Majoritatea copiştilor şi-au dat seama de nepotrivire în context şi au crezut că vor întrerupe mai puţin naraţiunea de la Ioan dacă vor insera pasajul după Cap 7, vs52. În alte mms pasajul apare după Capitolele şi versetele 7, vs 36., sau 7,vs 44( câteva mms giorgiene) sau după 21 vs 25, sau la sfârşitul Evangheliei dupăLk21( probabil Capitolul21) vs 38( probabil un adaos anterioar, căci versetele se termină la 25) Cam asta se ştie...