Cam care ar fi acele "legende şi exagerări"?Teologii care îmbină riguros şi fericit ştiinţa cu trăirea (printre care este şi p. Macarie Simonopetritul, care-mi este prieten) spun că a existat o Marie care a fost desfrânată, apoi s-a pocăit într-un mod "suprafiresc" ajungând la înalte culmi duhovniceşti, dar că unele elemente din viaţa scrisă de Sf. Sofronie al Ierusalimului (sau de un alt autor cu numele de Sofronie de prin sec. 7) conţine unele legende şi exagerări. Sunt înclinat să dau crezare aceste idei şi, cu toate acestea, nu o spun cu laudă, dar de fiecare dată când citesc sau ascult Viaţa Sf. Maria Egipteanca, nu mă pot abţine de la plâns.
că aceia care nu sunt de aord cu ei nu "îmbină riguros şi fericit ştiinţa cu trăirea"?Teologii care îmbină riguros şi fericit ştiinţa cu trăirea (printre care este şi p. Macarie Simonopetritul, care-mi este prieten)spun că ... unele elemente din viaţa scrisă de Sf. Sofronie al Ierusalimului (sau de un alt autor cu numele de Sofronie de prin sec. 7) conţine unele legende şi exagerări...
Acum şi autorul vieţii (scrise) este contestat ori pus la îndoială?viaţa scrisă de Sf. Sofronie al Ierusalimului (sau de un alt autor cu numele de Sofronie de prin sec. 7)
Dacă a existat Sf. Maria egipteanca sau nu, nu ştim sigur, dar că Maria Magdalena a existat ştim sigur, deci am putea spune că e aceeaşi Mărie, cu altă pălărie .
Vi se pare ca Maria Magdalena face parte din lumea basmelor !?Breee..., dar Biserica ne spune basme?
Eu credeam că a fost desfrânată conform ... filmului "Iisus din Nazaret" şi am vrut prin această analogie să arăt în mod simplu că nu neapărat dacă a fost sau nu contează ci modelul de pocăinţă, de sfinţire a vieţii indiferent de ce păcate a făcut înainte. Am uitat că "s-au întors" forţe noi care pot susţine cu argumente mai solide existenţa Sfintei Maria Egipteanca. Mă iertaţi!Maria Egipteana nu are nimic comun cu Maria Magdalena. Şi apropo, unde scrie în NT că Maria Magdalena a fost desfrânată?
OFF TOPIC: Părinte, cereţi-I socoteală Lui Dumnezeu de ce a acceptat numele ANDREEA . Şi eu aş fi mai bucuroasă să fac de-ale femeilor decât să-mi bat capul să înţeleg câte ceva din ce discută bărbaţii.Maaare vorbă este asta:
...Ca în toate Bisericile sfinţilor, femeile voastre să tacă în biserică, căci lor nu le este îngăduit să vorbească, ci să se supună, precum zice şi Legea. ... 1Cor.14:33-37 !
Părinte, acum am văzut mesajul sfinţiei voastre. Nu am cartea la care faceţi trimitere.Părinte, vedeţi şi Triodul Explicat, p. 359, unde pr. Macarie Simonopetritul argumentează că relatarea patriarhului Sofronie nu corespunde adevărului. El cred că nu este un hulitor, aşa că poate vă mai gîndiţi la acest subiect...
Maria, nu te necăji prea tare din astea. Văd că sminteala şi-a cam făcut treaba (în parte). Faci cum crezi şi ce crezi.OFF TOPIC: Părinte, cereţi-I socoteală Lui Dumnezeu de ce a acceptat numele ANDREEA . Şi eu aş fi mai bucuroasă să fac de-ale femeilor decât să-mi bat capul să înţeleg câte ceva din ce discută bărbaţii.Maaare vorbă este asta:
...Ca în toate Bisericile sfinţilor, femeile voastre să tacă în biserică, căci lor nu le este îngăduit să vorbească, ci să se supună, precum zice şi Legea. ... 1Cor.14:33-37 !
Cred ca acest subiect ar trebui extins. Nu stiam ca exista anumite indoieli referitoare la viata Sfintei Maria Egipteanca, insa un caz cu care eu nu mai impac este cel al Sfintilor Varlaam si Ioasaf din India. Viata Sfantului Ioasaf seamana izbitor de mult ce cea a lui Buddha (conform versiunii Sfantului Ioan Damaschin). Chiar si numele pare o derivare a termenului Bodhisattva.De exemplu, "Vieţile de Sfinţi" ale lui Simeon Metrafrastul (sec. 11) conţin multe elemente legendare legate de Sf. Vasile cel Mare, Grigore Teologul sau Ioan Gură de Aur care până în sec. 11 nu au fost cunoscute. Ştim elemente foarte mărunte din vieţile lor, până şi despre falsificările de scrisori legate de alegerea lui Vasile cel Mare ca mitropolit sau despre faptul că Hrisostom voma în timpul mesei din cauza durerilor de stomac, dar uite că abia târziu de tot apare şi legenda hirotoniei lui Efrem Sirul în diacon de către Vasile cel Mare. Interesant prin ce tradiţie orală le-a moştenit Simeon Metafrastul timp de 7 secole fără să mai fie amintite de altcineva şi cum se face că vieţile a zeci de sfinţi sunt aproape identice ca scenariu? Şi iată aici eu cred că nu greşim dacă suntem un pic mai critici şi mai sceptici...
Părinte Petru, mă ia flama când sunt contrazise cele ce le crede şi cântă biserica de pretutindeni. Nu degeaba am făcut trimitere la Sf.Vincenţiu de Lerin. Aveţi vreo bază teologică să contraziceţi "algoritmul" pentru stabilirea adevărului de credinţă enunţat de el, care este o prelungire explicativă a spuselor din 1Tim.3:15? Sigur că nu!
Sfinţia voastră îmi veniţi cu exemple de erori cu caracter local iar nu general. Triodul, unde este şi Viaţa Sfintei Maria Egipteanca, nu este o tăbliţă atârnată pe undeva .... pe aiurea (ca în exemplele dvs.), ci...., ştiţi mai bine ca mine ce este.
Deci, deobicei, când am intrat în contradicţie, a fost din cauza faptului că am sesizat un atac la cele două afirmaţii:
- una care se prezintă ca şi criteriu de stabilire a adevărului de credinţă (dogmatic, istoric, moral,etc.,etc.), al cărei autor în scris este Sf.Vincenţiu de Lerin, şi care spune că doar ceea ce s-a crezut de către toţi, din totdeauna şi de pretutindeni este adevăr de credinţă (enunţată aici, la pct.19;
- şi alta, care prezintă Biserica drept măsură a adevărului, după cum scrie:"...Biserica Dumnezeului celui viu, stâlp şi temelie a adevărului"1Tim.3:15.
Şi deci, a fost mai degrabă un conflict pe teme de soft iar nu atât de date (căci la capitolul date nu mă pot compara cu sfinţia voastră).
Cred totuşi, că sfinţia voastră limitaţi cele două etaloane strict la cadrul doctrinar, ceea ce nu este corect biblic şi teologic.
PS
Deobicei, îmi cunosc lungul nasului şi nu mă bag unde nu-mi fierbe oala, şi nici să mă bag în seamă cu orice preţ nu caut.
Cine interpretează altfel "conflitele" noastre se înşală. Dacă greşesc..., slavă lui Dumnezeu că are cine-mi arăta!
Acuma la drept vorbind, vi se pare aşa persuasivă încercarea de convingere?1. Nicio viaţă a vreunui sfânt nu conţine atâtea încercări de a ne convinge că faptele descrise sunt autentice şi că la ele nimic nu s-a adăugat. În schimb aceste încercări de convingere există în majoritatea textelor apocrife. Nu vi se pare straniu?! Cred că nu, din moment ce chiar prin ele aţi încercat să ne demonstraţi nu ştiu ce...
Atâta este, mie nu mi se pare.sf Sofronie al Ierusalimului scrie:
Această povestire sfîntă, care a ajuns pînă la mine, nu o voi tăcea de loc. Însă nimeni să nu fie necredincios pentru cele ce voi scrie şi pe care eu singur le-am văzut; nici să mă socotească cineva că îndrăznesc a scrie lucruri neadevărate, îndoindu-se de acest lucru mare. Să nu-mi fie mie a minţi în cele sfinte! Iar de vor fi oarecare din cei ce vor afla scrierea aceasta şi, minunîndu-se de acest preaslăvit lucru, nu vor voi să creadă, acelora milostiv să le fie Domnul. Deoarece aceia, cugetînd la neputinţa firii omeneşti, socotesc că sînt cu neputinţă cele ce grăiesc despre oameni, ca lucruri preaslăvite. Acum se cade să începem povestirea de acest lucru minunat, care s-a făcut în neamul nostru.
Şi mie mi se pare răspunsul potrivit: nu ştiu cu siguranţă şi nu pot afirma cu siguranţă, dar cred că a fost o persoană reală.4. Totuşi eu cred că Maria Egipteanca a fost un personaj real, dar nu exclud şi anumite exagerări legate de viaţa ei.
Şi totuşi, nu putem afirma cu siguranţă că sunt legendare, chiar dacă poate nu au fost consemnate în scris mai dinainte de sf Simeon Metafrastul.Ele se întâlnesc în multe scrieri asemănătoare. De exemplu, "Vieţile de Sfinţi" ale lui Simeon Metrafrastul (sec. 11) conţin multe elemente legendare legate de Sf. Vasile cel Mare, Grigore Teologul sau Ioan Gură de Aur care până în sec. 11 nu au fost cunoscute. Ştim elemente foarte mărunte din vieţile lor, până şi despre falsificările de scrisori legate de alegerea lui Vasile cel Mare ca mitropolit sau despre faptul că Hrisostom voma în timpul mesei din cauza durerilor de stomac, dar uite că abia târziu de tot apare şi legenda hirotoniei lui Efrem Sirul în diacon de către Vasile cel Mare.
Nu cred că le-a moştenit sf Simeon prin nu ştiu ce tradiţie timp de 7 secole, cred că meritul lui este că le-a adunat din diferite biserici locale, având posibilitate şi oameni pt aşa ceva, fiind mişcat spre aceasta de Dumnezeu, cred. Nu era ca acum posibilitatea comunicării între bisericile locale.Interesant prin ce tradiţie orală le-a moştenit Simeon Metafrastul timp de 7 secole fără să mai fie amintite de altcineva şi cum se face că vieţile a zeci de sfinţi sunt aproape identice ca scenariu? Şi iată aici eu cred că nu greşim dacă suntem un pic mai critici şi mai sceptici...
Eu am încredere în selecţia făcută şi aprobată de Biserică, înclusiv de sfântul.El le-a tîlcuit în cuvinte mai dulci, pentru care se numeşte şi Metafrast.
Înapoi la “SFINŢI PĂRINŢI şi ISTORIE BISERICEASCĂ”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 4 vizitatori