Mesaj necititde maria_andreea » 03 Iun 2011, 10:51
Sunt conştientă că toate învăţăturile privind acest subiect converg spre acelaşi punct: despătimirea pentru mântuire. Eu aş vrea să facem aici o antologie a subiectului din scrierile părinţilor şi Sfânta Scriptură, dar bineînţeles pot interveni şi cei care au păreri, nelămuriri personale.
Din scrierile Pr. Arsenie Boca
Sub lucrarea Preafericitului nume, puterile sufletului: mintea, iubirea, voinţa se întorc de la iubirea străină, la care le-a încovoiat vicleanul, iarăşi la Dumnezeu, spre care erau zidite.
Lucrarea poruncilor, slujba aceasta o are: deşteptarea puterilor sădite în noi la viaţa cea după Hristos. Că Dumnezeu se găseşte în poruncile Sale şi prin porunci vine la noi şi pe noi ne strămută întru Sine.
Împotrivirea diavolilor
De îndată, însă ce aflăm cum suntem şi ne trezim cum trebuie să fim, puterile iadului vor sări să ne ceară socoteală pentru nesupunere. Dar, nu vor sări cu toată urgia răutăţii, că nu-i lasă Dumnezeu ci cu vicleşuguri şi curse, cu minciuni şi cu înfricoşare sau cu amăgirea nălucirilor şi cu alte nemaipomenite zavistii. Pe de altă parte, se vor folosi de unelte de ale lor, oamenii amăgiţi de ei, care ne-ar face toate cîte îi învaţă dracii, dacă ar fi după ei. De aceea zice Înţeleptul: "Fiule, dacă vrei să te apropii să slujeşti Lui Dumnezeu, găteşte-ţi sufletul tău spre ispite" (Sirah 2, 1).
Războiul dintre suflet şi diavol e îngăduit de Dumnezeu ("Simone, Simone, iată satana v-a cerut pe voi să vă cearnă ca pe grâu. Iar, eu m-am rugat pentru tine, să nu scadă credinţa ta" Luca 22, 31-32) pentru că el este focul care lămureşte ce suntem fiecare: lemne, pietre, aramă, paie sau aurul smereniei - dulama Lui Dumnezeu.
Ultima oară modificat 05 Iun 2011, 21:32 de către
maria_andreea, modificat 1 dată în total.
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)