Frumos comentariu, MarcusAurelius.
Personal, am refuzat mai demult creationismul in forma sa americana (ceea ce nu inseamna ca am devenit automat evolutionist), insa imi place mult felul in care adeptii acestuia expun banalitatea si improbabilitatea unor teorii traditionale. Bunaoara, conceptul de complexitate ireductibila sau de design inteligent in explicarea unor fenomene biologice fascinante. Atat timp cat tema este tratata in cadru strict stiintific, acest dialog e chiar indispensabil. Spre ex., conceptia ca informatia trebuie sa preceada materia organizata nu este atat de eretica d.p.d.v. stiintific, e suficient sa observam viata si reproducerea fiintelor vii, unde toata informatia este codificata genetic intr-o singura celula (zigotul).
Cum poate fi impacata credinta cu stiinta? Lasandu-se in pace, cel mai bine (aici fac referinta la Kant, unul din filozofii care ma inspira cel mai mult).
P.S. Darwin, examinand urechea externa (pavilionul) din perspectiva evolutionista, a calificat-o ca inutila la om, negasind nici un rol biologic care i-ar fi motivat selectia (rezultand deci un atavism). Astazi, insa, se stie ca tocmai prin forma sa specifica pavilionul urechii aduna si amplifica de zeci de ori undele sonore in diapazonul frecventelor din limbajul uman (circa 3 kHz), prin urmare prezinta un rol biologic foarte pretios (comunicarea). Au falimentat oare evolutionistii? Au biruit creationistii? Reactia mea personala la aceasta descoperire a fost una de uimire si de admiratie, anume, cum reuseste natura sa ne rusineze mereu, chiar si atunci cand credem ca avem "dovezile".