Dileme: II Thesaloniceni 2:6-7

[protosinghel]

Am mai multe dileme privind traducerea corectă a unor texte din Noul Testament. Vă rog să mă ajutaţi!
Încep cu textul de la II Thesaloniceni, 2:6-7. Ar fi binevenită şi o tâlcuire. Se spune că e unul din cele mai dificile texte...
Mulţumesc!

[Ioan Cr]

Am mai multe dileme privind traducerea corectă a unor texte din Noul Testament. Vă rog să mă ajutaţi!
Încep cu textul de la II Thesaloniceni, 2:6-7. Ar fi binevenită şi o tâlcuire. Se spune că e unul din cele mai dificile texte...
Mulţumesc!

Textul fiind apocaliptic (= vorbeste despre timpurile de pe urma), cred ca trebuie confruntat si cu Cartea Apocalipsei: Cap. 17 al acesteia, bunaoara.

Pot sa intreb ce anume va framanta la cest text?

[protosinghel]

Pot sa intreb ce anume va framanta la cest text?

Traducerea corectă...

[Ioan Cr]

Pot sa intreb ce anume va framanta la cest text?

Traducerea corectă...

Cred ca Sf. Ioan Gura de Aur are un comentariu... o sa vad daca il gasesc in engleza. (am citit originalul grecesc al pasajului... putin ce am inteles acolo )

Adaugat: Iata, pasajul corespunzator, comentat de Sf. Ioan Gura de Aur si tradus in engleza:

One may naturally enquire, what is that which withholdeth, and after that would know, why Paul expresses it so obscurely. What then is it that withholdeth, that is, hindereth him from being revealed? Some indeed say, the grace of the Spirit, but others the Roman empire, to whom I most of all accede. Wherefore? Because if he meant to say the Spirit, he would not have spoken obscurely, but plainly, that even now the grace of the Spirit, that is the gifts, withhold him. And otherwise he ought now to have come, if he was about to come when the gifts ceased; for they have long since ceased. But because he said this of the Roman empire, he naturally glanced at it, and speaks covertly and darkly. For he did not wish to bring upon himself superfluous enmities, and useless dangers. For if he had said that after a little while the Roman empire would be dissolved, they would immediately have even overwhelmed him, as a pestilent person, and all the faithful, as living and warring to this end. And he did not say that it will be quickly, although he is always saying it—but what?

“that he may be revealed in his own season,” he says, “For the mystery of lawlessness doth already work.”

He speaks here of Nero, as if he were the type of Antichrist. For he too wished to be thought a god. And he has well said, “the mystery”; that is, it worketh not openly, as the other, nor without shame. For if there was found a man before that time, he means, who was not much behind Antichrist in wickedness, what wonder, if there shall now be one? But he did not also wish to point him out plainly: and this not from cowardice, but instructing us not to bring upon ourselves unnecessary enmities, when there is nothing to call for it. So indeed he also says here.

“Only there is one that restraineth now, until he be taken out of the way,”

that is, when the Roman empire is taken out of the way, then he shall come. And naturally. For as long as the fear of this empire lasts, no one will willingly exalt himself, but when that is dissolved, he will attack the anarchy, and endeavor to seize upon the government both of man and of God. For as the kingdoms before this were destroyed, for example, that of the Medes by the Babylonians, that of the Babylonians by the Persians, that of the Persians by the Macedonians, that
of the Macedonians by the Romans: so will this also be by the Antichrist, and he by Christ, and it will no longer withhold. And these things Daniel delivered to us with great clearness.

“And then,” he says, “shall be revealed the lawless one.”

And what after this? The consolation is at hand. “Whom the Lord Jesus shall slay with the breath of His mouth, and bring to nought by the manifestation of His coming, even he whose coming is according to the working of Satan.” For as fire merely coming on even before its arrival makes torpid and consumes the little animals that are afar off; so also Christ, by His commandment only, and Coming. It is enough for Him to be present, and all these things are destroyed. He will put a stop to the deceit, by only appearing. Then who is this, whose coming is after the working of Satan, “With all display all power,” but nothing true, but for deceit. “And lying wonder,” he says, that is, false, or leading to falsehood.

In doua cuvinte, Sf. Parinte citeste aici o referinta la Imperiul Roman si la Imparatul Nero (uimitoare este si marturia unor amanunte din Apocalipsa, Cap. 17 - "Babilon", "pe sapte coline", 7 imparati si al optulea - fiara etc! Curios insa, e ca Sf. Ioan citeaza numai din Cartea lui Daniel, si nu pomeneste nimic din Apocalipsa...)

[protosinghel]

Cunosc această interpretare. Să mă ierte Sf. Ioan Gură de Aur, dar nu reuşeşte să mă lămurească...
Se pune întrebarea: ce este sau cine este ceea/cel care opreşte arătarea lui Antihrist (de fapt în II Thesaloniceni, un fel de "Antidumnezeu")?
Lucrez acum la o variantă de traducere... Mă rog să nu greşesc.

[protosinghel]

3) μή τις ὑμᾶς ἐξαπατήσῃ κατὰ μηδένα τρόπον· ὅτι ἐὰν μὴ ἔλθῃ ἡ ἀποστασία πρῶτον καὶ ἀποκαλυφθῇ ὁ ἄνθρωπος τῆς ἁμαρτίας, ὁ υἱὸς τῆς ἀπωλείας, 4) ὁ ἀντικείμενος καὶ ὑπεραιρόμενος ἐπὶ πάντα λεγόμενον Θεὸν ἢ σέβασμα, ὥστε αὐτὸν εἰς τὸν ναὸν τοῦ Θεοῦ καθίσαι, ἀποδεικνύντα ἑαυτὸν ὅτι ἔστι Θεός. 5) Οὐ μνημονεύετε ὅτι ἔτι ὢν πρὸς ὑμᾶς ταῦτα ἔλεγον ὑμῖν; 6) καὶ νῦν τὸ κατέχον οἴδατε, εἰς τὸ ἀποκαλυφθῆναι αὐτὸν ἐν τῷ ἑαυτοῦ καιρῷ· 7) τὸ γὰρ μυστήριον ἤδη ἐνεργεῖται τῆς ἀνομίας, μόνον ὁ κατέχων ἄρτι ἕως ἐκ μέσου γένηται· 8) καὶ τότε ἀποκαλυφθήσεται ὁ ἄνομος, ὃν ὁ Κύριος ἀναλώσει τῷ πνεύματι τοῦ στόματος αὐτοῦ καὶ καταργήσει τῇ ἐπιφανείᾳ τῆς παρουσίας αὐτοῦ·

Textul grecesc e oarecum confuz şi aparţine genului de literatură apocaliptică. Trebuie să ţinem cont de acest aspect. Ne-am întristat când am văzut ce traduceri româneşti avem...

Pentru a fi mai înţeleşi, vom traduce un pasaj mai mare. O posibilă traducere a textului de la II Thes 2:3-8, ar putea fi aceasta:

3. Să nu vă amăgească nimeni în nici un chip, căci ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credinţă şi nu se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării,
4. Potrivnicul, şi cel care se înalţă mai presus de Dumnezeu sau tot ce este spre închinare, aşa încât să se aşeze el în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu.
5. Au nu vă aduceţi aminte că, încă fiind la voi, v-am zis vouă acestea?
6. Şi acum ştiţi ce-l opreşte, ca să nu se descopere decât la timpul (sorocul) lui.
7. Pentru că taina fărădelegii se şi lucrează, dar numai până când se va da din calea ei Cel care o oprește acum.
8. Şi atunci va fi descoperit cel fără-de-lege, pe care Domnul Iisus îl va ucide cu suflarea Gurii Sale şi-l va nimici cu strălucirea venirii Sale.

"Cel care o oprește acum" este Dumnezeu Tatăl, Cel care, aşa cum vedem şi în Apocalipsă, oprește sau amână momentul în care să fie deschisă pecetea a 7-a, să se sune trâmbiţa a 7-a, să se verse cupa a 7-a etc - adică amână sfârşitul, dând timp oamenilor spre pocăinţă, şi nu-i dă voie diavolului să-şi îndeplinească planul său (care nu este altceva decât o "taină a fărădelegii").

Vă rog să fiţi atenţi şi la diateza pasivă a verbelor, traduse până acum greşit cu diateza reflexivă...

Încă din timpul Sf. Împărat Constantin cel Mare şi până la ţarul Nicolae al II-lea, unii au tâlcuit acest text în sensul că cel care opreşte arătarea celui Potrivnic nu este altcineva decât monarhul creştin. Răsturnarea acestuia ar însemna chipurile şi arătarea lui Satan în lume. Tâlcuirea este mai mult decât greşită.
Bineînţeles, doar Dumnezeu Tatăl, "Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute" şi Stăpânul timpului, doar El fixează timpul arătării lui Satan în lume şi tot El este Cel care opreşte o lucrare de amploare a diavolului, nelăsând lumea să piară...

Aşa am înţeles eu din ceea ce am studiat. Ce părere aveţi?

[CarteaBuna]

Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia IV-a la Epistola II către Thesaloniceni, vedeţi pagina 164 din pdf

[protosinghel]

Mulţumim pt trimitere.
Dar, aşa cum am mai spus, Comentariul Sf. Ioan Gură de Aur nu este deloc convingător, ca să nu zic forţat.
Iar nedumerirea Sf. Ioan precum că, dacă ar fi vorba despre Dumnezeu ca "opritorul", nu s-ar vorbi atât de voalat, este simplă de explicat. "Caracterul tainic" al frazelor se datorează unui gen aparte de literatură - cea apocaliptică, despre care Sf. Ioan nu prea vorbește în operele sale. El chiar face Comentariul la tot NT, dar nu şi la Apocalipsă, pt că stilul literar de interpretare pe care-l folosea, nu-i permitea acest lucru. Şi aici, la II Thes. interpretează tot literar, dar nu se potriveşte.

Importantă este menţiunea că un aşa comentariu, pe care l-am făcut şi noi, exista cel puţin din sec. IV.
Îmi place ceea ce spune şi arhim. Iannuarii Ivliev (prof. la S. Petersburg) în acest sens. Zice că sfârşitul lumii (întregi) nu poate fi legat doar de istoria unui singur Imperiu, fie el roman, bizantin, rus etc. Iar interpretările de acest fel au apărut doar atunci când un astfel de Imperiu s-a văzut ca singurul important pe pământ sau ca unul care are o misiune istorică specială - dar chiar istoria a infirmat astfel de opinii.
Gândiţi-vă că în timpul Sf. Ioan Gură de Aur, când Imperiul romano-bizantin era singurul, şi el putea să ajungă la o astfel de viziune...

[Petre C]

Eu unul cred ca trebuie sa acordam mai mult credit interpretarii Sf. Ioan Gura de Aur, mai ales ca este profund acord cu traditia Bisericii (cum altfel?).
Ne suprinde faptul ca se vorbeste de Imp. Roman, disparut. Dar sunt doua solutii. Solutia simpla este ca a existat si va exista intotdeauna o mare putere, o civilizatie care va intruchipa legea si ordinea, si intr-adevar, in zona Europei, dupa Imp. Roman a urmat Imp. Bizantin, samd.
Ceea ce vrea sa zica Sf. Ioan, cred eu, este ca antihrist se va impune pe fondul unei anarhii totale (probabil dupa un razboi global devastator). In sprijinul acestei idei avem atat profetiile vechi cat si cele noi. Partea curioasa este ca o asemenea interpretare este in profund dezacord cu parerea intalnita azi ca antihrist va veni in mod firesc la conducerea lumii. Insa se pare ca veni pe ruinele societatii globale, pentru ca doar in conditii de haos s-ar putea impune.
Unii ar putea fi nemultumiti in continuare, totusi Sf. Ioan vorbea de Imp. Roman (atentie, inseamna ca Sf. Ap. Pavel vorbea de Imperiul lui Nero, pagan, dar chiar si asa garant al unei legi si ordini). Dar avem profetiile Sf. Andrei cel Nebun pt Hristos (care a vazut si raiul) privind restaurarea unui imperiu roman.

Aceasta e parerea mea, cu observatia ca faptul ca antihrist va veni pe fondul unui haos global este un loc comun in cuvintele sfintilor despre apocalipsa.

Petre

[protosinghel]

parerea intalnita azi ca antihrist va veni in mod firesc la conducerea lumii

Dar ce vrei să zici că va veni într-un mod supra-firesc?
Eu cred că venirea va fi una relativ firească şi momentul va fi cunoscut de toţi. Ni se va arată on line la TV cum va fi uns în Templul reconstruit din Ierusalim.
Dar timpul hotărât pt asta (aporpo de textul pus în discuţie), eu cred, că este totuşi în mâna lui Dumnezeu şi doar de El depinde momentul începutului şi sfârşitului tuturor. Şi tot EL este cel care "va scurta acele zile" pt noi..., după cum a făgăduit.

[Petre C]

Prin firesc, ma refeream la mersul firesc al istoriei. Se intelege din context. Aveam in vedere o ruptura in istorie, asa cum cred ca se vede in ceea ce am spus.

Altfel spus, nu cred ca domnia lui antihrist va fi rezultat al unei evolutii continue a societatii globale de-a lungul a mai multor ani, ci va veni pe fondul unei rupturi fata de ceea ce a fost. Asa am inteles eu din mai multe carti. Si aici am zis eu ca ar fi contradictia, nu fata de ceea ce spun Sfintii Parinti (asa cum e rezumat, de exemplu, in Dogmatica Sf. Damaschin), ci fata de ceea ce circula ca opinie.


Iertare pentru neclaritati.

Petre

[protosinghel]

... şi revenind la subiect, cum traducem textul biblic? Lăsăm varianta de acum? Haideţi să formulăm un comentariu de 3-4 rânduri care să spună cine este "cel ce opreşte" manifestarea lui Antihrist?

[Petre C]

As mai adauga doua interpretari.

Pr. Serafim Rose (nu mai stiu unde exact), spune ca puterea care a oprit manifestarea raului a fost Imperiul Tarist. Pe undeva are dreptate, pentru ca dupa caderea imperiului tarist, raul pare sa se fi dezlantuit asupra lumii. Pe de alta parte, avem astazi din nou o Rusie mai mult sau mai putin ortodoxa.
Mult mai interesanta este interpretarea pr. Arsenie Boca, dupa care liturghia este ceea ce opreste manifestarea lui antihrist. Extras din Cararea Imparatiei:
"Precum Taina Pocăinţei sau mărturisirea este judecata milostivă a lui Dumnezeu, ascunsă sub chip smerit, şi iubitori de smerenie dau de darul acesta, asemenea şi Sfânta Jertfă a Mântuitorului din Sfânta Liturghie, ascunde, iarăşi sub chip smerit, o taină a ocârmuirii lumii. Cei vechi ştiau pricina pentru care nu se arată Antihrist în zilele lor căci Sfântul Apostol Pavel vorbeşte despre taina aceasta în chip ascuns, dar n-o numeşte. E Sfânta Liturghie sau Jertfa cea de-a pururi, despre care a grăit Domnul prin Daniil şi apoi Însuşi ne-a învăţat. Ea este aceea care opreşte să nu se arate Antihrist sau omul nelegiuirii decât în vremea îngăduită de Dumnezeu."
Sunt profetii ca in ultimii ani ai lumii nu se va mai tine liturghia.

[protosinghel]

În text este vorba despre o persoană care va opri manifestarea răului. Liturghia în acest caz nu este decât un mijloc. Să înţeleg că şi frăţia ta ai ajuns la concluzia că este vorba despre Dumnezeu?

Cât despre ţar, Nero şi nu mai ştiu ce monarhi, mi se pare forţată treaba. Iertaţi-mă, dar aşa cred eu. Şi tb să recunoaştem că p. Seraphim în acest caz (şi nu numai) a supraestimat rolul ruşilor în istorie...

[Petre C]

Iata cum intr-un mod suprinzator pentru un forum ortodox, opiniile pot converge.

In ultima resursa consultata, in engleza, Theodoret of Cyrus, "Commentary on the Letters of St. Paul" vol II, evident la II Tesaloniceni 2:6-7, Fericitul Teodoret mentioneaza ambele posibilitati de interpretare:
1. harul Duhului Sfant
2. imperiul roman

Pe care le respinge. 1: Pentru ca nu poate inceta lucrarea harului (cum altfel ar rezista cei credinciosi in vremurile din urma)
2: Imp Roman ar fi a patra fiara din profetia lui Daniel (iata cum dintotdeauna oamenii s-au incurcat la aspectul asta, astazi a patra fiara fiind data ca mai mult decat sigur ca fiind UE), care ar fi ultimul mare imperiu.

Teodoret sustine insa ca puterea lui Dumnezeu il impiedica pe cel fara de lege sa apara, iar el va aparea cand va ingadui Dumnezeu. Fericitul Teodoret mai observa faptul ca aceasta se va intampla atunci cand, principalul semn de implinire al vremurilor, propovaduirea evangheliei ortodoxe la toate neamurile, se va implini.

[protosinghel]

Fericitul Teodoret mentioneaza ambele posibilitati de interpretare:
1. harul Duhului Sfant
2. imperiul roman

Cele 2 interpretări sunt de fapt 3, pt că eu am vorbit de Dumnezeu-Tatăl, nu de "harul Duhului Sfânt".
Până la urmă, aşa cum reiese din ultimul aliniat al frăţiei tale, tot la această interpretare te opreşti: cel care opreşte manifestarea răului în lume este Dumnezeu-Tatăl, Stăpânul cerului şi al pământului, Cel care stăpâneşte şi hotărăşte toate timpurile, incluisiv timpul celei de-a doua Veniri a lui Hristos.
Deci subiect aproape încheiat...

[Pr Constantin]

Indraznesc eu sa nu "aproape inchid" subiectul... ma iertati parinte!

Desi sunt de parere cu cele spuse... am si o parere oarecum distincta.

Personal inteleg aceasta "amanare" a "sfarsitului" sau a vremurilor din urma ca fiind impiedicata de Dumnezeu (Tatal - cum spuneti) dar nu ca finalitate. Adica de la Dumnezeu sunt toate (fie ca "bun dat", fie prin binecuvantare, fie prin ingaduire) si e clar ca nu putem exclude vointa divina dintr-o Zi asa mareata ca Ziua Domnului sau vremurile premergatoare.

Dar... ca aici eu vad un mare "dar", Dumnezeu tine cont si de om. Si daca este adevarat ca Dumnezeu are ultimul cuvant, totusi El tine cont de ceva... acel ceva sau "cineva" cred eu ca este vorba in versetul: "Şi acum ştiţi ce-l opreşte, ca să nu se arate decât la vremea lui."

Tot ce au spus Sfintii Parinti (mentionati) e adevarat si nu se exclude. Exista un element comun al tuturor exempleror nu stau acum sa le analizez. S-a spus si de Sf. Ap. Pavel ca ar fi cel ce se opune "fiului pierzarii". Toate adevarate.

Personal cred ca este vorba de credinta. Si ma refer aici la credinta dreapta, marturisita si infaptuita care are ca rezultat comuniunea inca de aici cu Dumnezeu. Asta ca principiu. Adica atata timp cat exista credinta dreapta in lume - adica BISERICA - nu se va putea face nimic impotriva ei fiind de fapt prezenta lui Hristos in lume, a carui trup si este (sau suntem - daca preferati). Dar cum Hristos (cu trupul) moare rastignit probabil si Biserica Sa va avea o soarta similara... de rastignire. Vremurile acelea sunt vremurile din urma... rastignirea Bisericii. Am mai spus in acest forum: vremurile au fost si sunt intodeauna Biblice. Domnul Insusi merge la rastignire, apostolii fug si ramane singur... acesta este peisajul "apocaliptic" al celei de a doua veniri. Sfintii Parinti vorbesc despre o apostazie generala in acele vremuri... Petru insusi s-a lepadat in conditii de "rastignire", de aceea scurteaza Domnul zilele, ca sa nu ne lepadam cu totii.

Deci... atata vreme cat exista Biserica ca si comuniune de credinta (Crezul) dar si traire cu Dumnezeu (in direct - Hristos) nu putem vorbi de vremuri din urma pentru ca aceasta (Biserica - credinta) "opreşte, ca să nu se arate decât la vremea lui."
Care "vremea lui"? Aceea a rastignirii Bisericii. Si aici, DA!, Dumnezeu stie cand si cum...

Iata ce le spune Hristos apostolilor in predica de dinaintea patimilor: Ioan Cap. 14. 30-31 "Nu voi mai vorbi multe cu voi, căci vine stăpânitorul acestei lumi şi el nu are nimic în Mine; Dar ca să cunoască lumea că Eu iubesc pe Tatăl şi precum Tatăl Mi-a poruncit aşa fac. Sculaţi-vă, să mergem de aici." Vorbeste de venirea "stapanitorului acestei lumi" ("rele" am parafraza noi) in momentul in care Mantuitorul o ia pe drumul crucii. De buna voie se supune... voii Tatalui... si nimeni nu-L urmeaza: chipul apostaziei. Nimeni nu va mai urma Bisericii... nu va mai fi nimeni doritor sa intre in "corabie".

Asta in principiu... ca vad si in practica ceva, ceva...

Credinta se "testeaza" (daca imi permiteti) prin sfintenie si sfintenia e taina (si "in taina"). Biserica insasi e sfanta deci si "in taina" ca si chip-trup a lui Hristos. Ea se manifesta cu predilectie prin "miscarea de sfintenie" a credinciosilor. Adica (si aici vroiam sa ajung) Biserica e tinuta de existenta in oameni a sfinteniei. Adica prin sfinti! Existenta acestei "categorii" a-tipice de oameni tine si Biserica asa cum prezenta lui Hristos (Cel vesnic Sfant) a tinut (si tine) comunitatea apostolica.
Astfel (cred eu! o parere!) Dumnezeu tine toate si impiedica ultima manifestare a raului de a "rastigni Biserica" tocmai pentru ca Lumea e apta INCA de acesti Sfinti. Lumea naste INCA acesti Sfinti-Hristosi... caci pentru ei (noi!) a creeat Dumnezeu toate si Dumnezeu tine inca Lumea pentru ei. Si acum o sa relansez un mit uitat - in care eu personal cred: exista deci acesti Sfinti care vorbesc nemediat cu Dumnezeu si care se roaga pentru lume si prin care Dumnezeu revarsa harul Bisericii Sale "mai cu putere" in lume. Pe acesti oameni numai Dumnezeu ii cunoaste si cred cu tarie ca ei (sau el!) este cel ce "impiedica" pe cel rau sa se manifeste in totala libertate. Si aici putem incepe cu Sf. Apostol Pavel care avea aceasta "indrazneala" de a vorbi direct cu Domnul. Ca el, in istorie, pana azi, sunt si altii... sfintii nostrii.

Ma gandesc la Noe, la Avraam, ma gandesc la Moise care singur a tinut un popor in spate... si vorbim de vremuri vechi testamentare. Daca atunci existau asemenea oameni... azi? Desigur ca sunt! Si pentru ei suntem (in Hristos) si noi!

Problema noastra azi (si inchei ca m-am intins prea mult) este de natura "crizei de sfintenie" sau de sfinti (si nici de cum financiara). Si imputinarea acestei sfintenii (in oameni) face posibila apropierea vremurilor din urma sau a raului. Dar daca unul se roaga... inca se mai poate!

Cine "opreste"? Credinta si Sfantul cu putere de la Dumnezeu si prin voia lui Dumnezeu.

Blagosloviti si ma iertati!

[protosinghel]

Unele precizări sunt de nota 10 (zece)... şi demult n-am mai dat nota asta!
Sunt însă şi nişte dezacorduri.

Adica atata timp cat exista credinta dreapta in lume - adica BISERICA - nu se va putea face nimic impotriva ei...

[Petre C]

Nu cred ca se poate spune ca "dreapta credinta" il opreste pe antihrist sa se arate. Tocmai ca si pe vremea lui antihrist vor fi credinciosi. Biserica nu va disparea inainte de antihrist. Aici e contradictia majora.
Adica nici nu a venit antihrist, si Biserica va fi disparut?
Nici de un sfant/mai multi nu poate fi vorba.
Cred ca stim ca, atunci, intre credinciosi vor fi Enoh si Ilie. Vor fi ei parte a Bisericii de pe pamant, da, sau nu?
Bine, sa zicem ca e sofistic argumentul.... Dar din mai multe profetii vedem ca vor exista mai multi crestini cu masuri foarte mari ale credintei. Si nici ca s-ar putea altfel, pentru ca ei trebuie sa ai o masura destul de mare pentru a-l infrunta pe antihrist.

Sf. Ioan Gura de Aur respinge argumentul, intreband retoric, de ce ar mai fi spus-o Pavel intr-un mod tainic.

[Pr Constantin]

Nu mi-a placut nicodata subiectul Apocalipsei dar nici nu l-am ignorat total.
Nu mi-a placut in sensul ca lucrurile sunt suficent de tainice... nici in cult nu au intrat.

Ma hazardez cand vorbesc pe acest subiect, de aceea am subliniat ca sunt pareri. Discutam intre noi. Am raspuns si eu intrebarii parintelui. Va rog fiti cat mai critici!

In fine... nu am spus ca nu va mai fi Biserica sau ca nu vor mai fi sfinti sau ca credinciosi in vremurile ultime ci ca se va imputina credinta si sfintenia in oameni atat de mult (completez acum) incat lumea nu va mai naste altii, ne mai fiind capabila de sfintenie. Si acestia ultimii care vor fi - vor trai vremurile de rastignire, adica Biserica. E clar ca vor fi sfinti si martiri chiar in acele vremuri dar ei vor fi ultimii. Asta am spus. Generatia de dupa acestia nu va mai avea nici o farama de sfintenie... ca daca ar avea eu cred ca Dumnezeu ar mai lasa lumea tocmai de dragul acelora care se vor naste intru El. Dar daca nimeni nu se va mai naste intru El... de ce sa o mai tina? Si daca s-ar mai naste, de ce sa puna capat? Va intreb... eu nu stiu! E doar o ipoteza. Adica daca lumea e capabila sa nasca un antihrist de talie mondiala caruia pana si cei chemati risca sa i se supuna in inselare, adica daca lumea naste asa ceva... mie mi-e clar ca sfintenia in vremurile acelea inseamna ceva utopic si de ultim efort al omenirii. Daca azi cand - inca e bine - nu prea mai stim ce e aia dragoste de aproape si sfintenie... dar atunci? Eu nu stiu! Intreb!

Oare nu din cauza ca nu vor mai fi sfinti de genul lui Ilie, l-a tinut Dumnezeu pe proroc pana la sfarsitul veacului? Eu nu stiu... dar daca ar fi un "Ilie" in lume poate nu ar trebui sa vina insusi Ilie. Sau l-a tinut Dumnezeu numai pentru poporul evreu? Dar eu stiu multi evrei crestinati.

Apoi Dumnezeu a mai oprit o data istoria... cu potopul. Nu de aceea? Ca nu se mai nasteau oameni intru El? Noe si familia fiind ultima generatie. Ceva similar vad eu la finalul vremurilor noastre. A spus Domnul ca va fi ca in vremea lui Noe.

Repet... nu am sustinut ca Biserica si credinciosii nu vor mai fi in vremurile ultime ci ca atunci va fi rastignita. Daca s-a inteles altceva... iertare!

Asta asa... ca sa mai zic ceva.